Stresul acut este firesc și, în multe situații, util: mobilizează organismul pentru un examen, o prezentare sau o frână bruscă. Problema începe atunci când alarma nu se mai oprește, iar corpul rămâne săptămâni și luni în starea „luptă sau fugi”. Psihologul Anca Oltean, din Cluj-Napoca, descrie într-un material dedicat cum își arată stresul cronic urmele în corp și ce metode sunt folosite pentru reducerea lui.

Stres acut și stres cronic

Diferența dintre cele două forme nu stă în intensitatea unui moment, ci în durată și în capacitatea organismului de a reveni la calm. Un stres care apare și dispare face parte din funcționarea normală. În schimb, atunci când mobilizarea continuă fără pauză, resursele se consumă, iar efectele apar simultan în mai multe planuri. De aceea, materialul tratează efectele stresului cronic asupra corpului pe categorii, de la mușchi și digestie până la emoții.

Starea „luptă sau fugi” este descrisă pe site, într-un alt material, ca o activare bruscă a organismului: adrenalina accelerează inima, respirația devine rapidă, mușchii se tensionează, iar digestia încetinește. Într-o situație punctuală, acest răspuns își îndeplinește rolul. Atunci când alarma nu se mai oprește, corpul rămâne luni la rând în această stare, fără momente reale de refacere.

Efectele asupra corpului

Lista de efecte enumerate pe site are un rol informativ și nu constituie un diagnostic:

  • mușchi și dureri: tensiune permanentă în ceafă, umeri și maxilar, dureri de cap „de tensiune”;
  • digestie: sistemul digestiv este printre cele „sacrificate” de la început atunci când corpul se comportă ca și cum ar fugi de un pericol, cu balonare, crampe sau tranzit perturbat;
  • somn: nivelul ridicat de cortizol seara ține organismul în alertă exact când ar trebui să se oprească;
  • imunitate: răcelile care se leagă una de alta sunt menționate printre posibilele semne ale unui organism suprasolicitat;
  • emoții: iritabilitate, „fitil scurt” și, în timp, epuizarea descrisă drept burnout.

Aceste manifestări pot avea și alte cauze, motiv pentru care, în prezența simptomelor fizice persistente, evaluarea medicală rămâne un pas firesc, alături de demersul psihologic.

Metode de reducere a stresului descrise pe site

Textul enumeră cinci direcții de lucru, prezentate pe site drept metode cu dovezi. Ele sunt descrise ca idei generale, nu ca plan personalizat:

  • respirația diafragmatică: expirația prelungită, în patru timpi la inspirație și șase până la opt la expirație, activează „frâna” sistemului nervos; materialul menționează exerciții de câte cinci minute, de două sau trei ori pe zi;
  • mișcarea regulată, prezentată ca metodă bine documentată de reducere a stresului, deoarece consumă chimia de stres exact așa cum a fost „proiectată” să fie consumată;
  • igiena granițelor: program cu un sfârșit real, notificări oprite, refuzuri spuse la timp;
  • restructurarea cognitivă: o parte din stres nu vine din sarcini, ci din interpretări de tipul „trebuie să iasă totul” sau „nu am voie să dezamăgesc”;
  • relaxarea profundă ghidată: hipnoza antrenează accesul la starea de calm, până când aceasta devine mai ușor disponibilă.

Din această perspectivă, stresul nu este tratat doar ca reacție la un număr prea mare de sarcini, ci și ca produs al felului în care sunt interpretate situațiile. Terapia cognitiv-comportamentală, spune Anca Oltean, lucrează tocmai pe acest strat: tiparele de gândire se identifică, se pun sub semnul întrebării și se înlocuiesc treptat cu interpretări mai realiste.

Pentru igiena granițelor, materialul trimite la un alt text al site-ului, despre limitele sănătoase. Acolo sunt propuse formule scurte, precum „Nu pot să preiau asta acum”, spuse fără un eseu de justificare, deoarece explicațiile lungi invită la negociere, sau amânarea răspunsului pentru ziua următoare, care sparge reflexul „da”-ului automat. Ideea este că fiecare „da” spus din teamă lasă o povară care se acumulează în timp.

Stresul și somnul, într-un cerc care se întreține

Una dintre legăturile subliniate de material este cea dintre stres și somn, descrisă prin efectul cortizolului ridicat seara. În continuare, subiectul somnului este tratat separat, într-un material despre insomnia și recuperarea somnului, care descrie mecanismele ce întrețin insomnia și abordările menționate de psiholog.

Materialul despre insomnie, la care trimite textul, descrie și fereastra de decompresie, adică ultima oră de dinainte de culcare, fără ecrane și fără „rezolvat probleme”, precum și jurnalul de griji, în care gândurile sunt mutate pe hârtie, mai devreme în cursul serii.

Workshopul de gestionare a stresului pentru echipe

Site-ul prezintă și o variantă de grup, destinată echipelor și companiilor. Este vorba despre un workshop practic de gestionare a stresului și echilibru emoțional, de până la trei ore, pentru un grup de minimum cinci persoane. Potrivit paginii dedicate cursurilor, workshopul poate avea loc la sediul companiei, la cabinet sau online, iar organizațiile interesate îl pot solicita oriunde în România, pe baza unei propuneri personalizate. Temele anunțate sunt reglarea emoțională, prevenirea burnout-ului și comunicarea sănătoasă. Pagina de cursuri menționează, de asemenea, două sesiuni online dedicate artei de a spune „nu” și gestionării stresului.

Pentru lucrul individual, programările se fac în prealabil, iar ședințele pot avea loc la cabinet sau prin videoconferință. Ședința individuală de consiliere are o durată maximă de 50 de minute, iar planul de lucru se stabilește după evaluarea inițială. Workshopul, ca și coachingul, este prestat separat de serviciile de psihologie și nu reprezintă un act psihologic.

Pașii mici, o logică întâlnită și în alte materiale

Un alt text de pe site, despre schimbările mici cu efecte mari, susține că obiceiurile mărunte, repetate zilnic, se mențin mai ușor decât transformările radicale, deoarece nu declanșează rezistență. Aceeași logică este folosită, potrivit lui Anca Oltean, și în terapia cognitiv-comportamentală, unde schimbările mici de comportament, repetate în timp, modifică treptat felul în care persoana gândește și se simte. Prin extensie, aplicată stresului, logica pașilor mici ar însemna exerciții scurte, precum câteva minute de respirație diafragmatică, nu o reorganizare completă a vieții.

Informație, nu prescripție

Descrierea metodelor are rol informativ; atunci când dificultățile persistă, evaluarea de specialitate rămâne necesară. Metodele enumerate nu promit rezultate identice pentru toate persoanele, iar eficiența lor depinde de context, de ritmul fiecăruia și de eventualele probleme asociate. Decizia privind alegerea metodei, a formatului și a specialistului aparține fiecărei persoane, după o discuție cu psihologul sau cu medicul.